Cultura Locala‎ > ‎

Istorie

Istoricul familiei Rosetti


Toata valea Trotusului, pe ambele maluri, incepand cu satele Boistea Boiereasca si Boistea Razeseana pana aproape de Cotofanesti si urmand valea pana aproape de Onesti, era proprietatea familiei Ruset (Rosetti) Familia Rosetti, greci la origine, veniti din Sicilia, este la noi, intemeiata de Lascaris, mare logofat al patriarhiei de Constantinopol si care a avut doi baieti, pe Antonie Ruset, fost voievod al Moldovei intre anii 1675-1678, si Constantin Cuparu. Primul fiu a avut cinci copii, si anume: lordache, Mihalache, Lascarache, Scarlatache si Manolache. Pe fii lui Antonie nu-i mentionam deoarece ei vor forma alta ramura a familiei. Din linia lui Manolache, care e ultimul fiu al Cuparului apare un baiat, Stefan si doua fiice.

De la acest Stefan, apare lordache Ruset care are ca proprietate partea de jos a Vaii Trotusului, incepand cu satul Posercani, azi, Caiuti - Sat, precum si satele Popeni, Blidari, Pralea si peste Trotus, satul Boistea. Fiul lui lordache Ruset, anume comisarul Lascarache Ruset continua a avea aceasta proprietate si care ramane ultima ramasita din familia Ruset, situata pe ValeaTrotusului. Acest Lascarache Ruset, asa cum il prezinta C. Gane in "TRECUTE VIETI DE DOAMNE SI DOMNITE", era un calaret si un puscas de mana intaia, om foarte indraznet si violent. El isi ava cutrtea conacului pe platoul Rates, deasupra sipotelor existente si astazi, unde si-a avut sediul fostul C.A.P. Caiuti. Pe acest teren, se afla pe langa conac, cladirile oamenilor curtii, precum si ale tiganilor robi, iar denumirea acestei asezari era Tamasani. In partea de jos a Ratesului, spre paraul Pralei ( Caiutiul Mare), se afla biserica Sf. Gheorghe, care deservea curtea, cat si satele Popeni si Blidari pana in valea paraului Pralei. se afla moara hoiereasca. Temelia curtii lui Lascarache Ruset a fost descoperita cu prilejul sapaturilor facute pentru construirea liniei ferate inguste de la Caiuli la Pralea pentru transportul butucilor si lemnelor la gara Caiuli.

Lascarache Ruset a avut doi copii: Raducu Ruset I (Rosetti) si Zoe Rosetti. Acesti doi copii an fost furati de o satra de tigani, inca de cand erau mici si dusi peste munti la Targul Mures si predati unui negustor ce le imprumutase niste bani. Prin furtul copiilor, atat el cat si sotia sa, Ileana, nascuta Dimache, din Botosani ,erau distrusi nestiind nimic de soarta copiilor pana in ziua cand au fost anuntati de negustorul dinTargu Mures, care le imprumutase banii, ca cei doi copii se afla sanatosi la dansul si le cerea sa-i inapoieze banii in schimbul copiilor, dar Lascarache Ruset, neavand banii, s-a adresat - fie prin cumnatul sau, Manolache Dimache, fie pe alta cale contelui de Neuwille, francez, care era comandantul sef al trupelor imperiale din Transilvania, cu resedinta la Brasov.

Contele de Neuwille a dispus inapoierea copiilor, fie prin Manolache Dimache, fie prin altcineva; fapt cunoscut este ca cei doi au ajuns la Caiuti in doi desaci, asezati la dreapta si la stanga oblancului de la seaua calului.

Cand Raducu Rosetti avea 15 ani, iar sora sa, Zoe avea numai 13 ani, au ramas orfani si au fost crescuti de ManoIache Dimache a carui sotie, Balasa Rosetti Roznoveanu, o femeie blanda si cuminte, i-a ingrijit si educat, desi acesti copii ar fi trebuit sa fie crescuti de fratele lui Lascarache, anume Nicolae Ruset, dar sotia acestuia nu a vrut sa auda de ei.

Pe deasupra ea i-a ponegrit. caracterizand-o pe Zoe ca ar fi destul de proasta. Aceasta denigrare i-a fost rasplatita sotiei lui Nicolaie Ruset atunci cand Zoe a devenit Doamna Moldovei si cand toate boieroaicele , conform obiceiului de la curte trebuiau sa se prezinte cu tot respectul, inainlea Doamnei.

Astfel, cand in fata Doamnei Zoe Moruzzi, Doamna Moldovei se prezinta Catinca Ruset, sotia lui Nicolae Ruset, acesta nu i-a aratat nici o consideratie deosebita, ci ca oricarei boieroaice de rangul ei, in timp ce, aparand Balasa Ruset, sotia lui Dimache Manolache, cea care a ingrijit-o si crescut-o, Zoe se ridica de pe tron intampinand-o cu multa dragoste imbratisand-o, ceea ce era cea mai mare cinste.

Raducanu Rosetti I a ajuns mare hatman si mare logofat al Moldovei datorita sorei sale, Zoe, doamna Moldovei, ulterior si a Munteniei. Ea a lasat fratelui sau partea sa de avere, inclusiv mosia Caiuti- Pralea. El devine mare proprietar al multor mosii ca: Bohotin, Raducaneni. Bazga, precum si Cozia din tinutul Falciu.

Lascarache Ruset, tatal celor doi, saracise si mereu era in procese cu razesii din Boistea si Cosercani, fiind un mare acaparator de terenuri straine, din care cauza a fost de multe ori in primejdie de a fi omorat asa cum arata Radu Rosetti in "PACA TELE SLUGERIULUI". Astfel , i se punea multe capcane in timp ce calarea prim padurile Pralei. El a acaparat astfel o buna parte din terenurile schitului din Moldoveni, panea de sus a satului Pralea, incat calugarii an fost nevoiti sa se retraga la schitul Mosinoaia, de unde. prin procesuni, blestemandu-l pe Lascarache, faceau drumul de inconjur al mosiei Pralea pana la Manastirea Casinului si inapoi.

Raducanu Rosetii I a fost casatorit cu Frasinica Goloscu, care divortase de sotul ei si care era fiica domnitei Caragea. Cu aceasta sotie, Raducanu Rosetli I a avut mai multi copii si ne vom opri numai asupra unuia, Raducanu Rosetti II caruia i-a revenit mosia Caiuti din cele multe pe care le avea tatal sau Raducanu Rosetti I. Curtea si casele ce existau pe Rates ale bunicului sau Lascarache Ruset, prin incetarea lui din viata, si prin luarea copiilor de catre Manolache Dimache, acestea au fost parasite si s-au distrus, ramanand doar biserica Sf. Gheorghe care si aceasta, parasita, s-a distrus treptat pana in anii 1930, iar moara din albia paraului Pralea ( Caiutiului Mare), a fost folosita si ramasa dupa 1885 ca proprietate a batranului morar Mihai Sandru.

Raducanu Rosetti II si- a mutat resedinta in Tg. Caiuti, cumparand de la razesi tot terenul plat, aflat intre Tg Caiuti si linia ferata care a fost construita mai tarziu prin anul 1884.Pe acest teren, s-a construit cel mai frumos parc boieresc din Moldova, care cuprinde partea de est cu o livada, cu tot felul de pomi fructiferi, urma apoi, curtea, cu un lac cu crescatorie de pastravi, alimentat cu apa prin canale din paraul Caiutiului Mic. Lacul cuprindea doua portiuni, legale intre ele, iar la mijloc, un boschet si o stanca ce au fost aduse din paraul Pralei cu foarte mare greutate, tresa de 21 de perechi de doi, asa cum arata Radu Rosetti in: "AMINITIRI DIN COPILARIE".

Parcul avea alei frumoase de jur imprejur, ca te puteai plimba cu trasura si avea plantatii de arbori diferiti de pini si de brazi, cat si alte specii de arbusti si flori dand o atmosfera de adevarat trai pamantesc. Acest parc a fost proiectat si realizat de vestitul gradinar, Sobeck, neamt de origine si cunoscut in Moldova in prima jumatate a sec. XIX - lea.

Constructia cladirii a inceput de pe cand Raducanu Rosetti II era vaduv si dupa ce s-a intors din exil de la Brussa, din Turcia.

Lucrarea s-a executat de niste maistri germani de la Drezda si s-a terminat in 1855. In lipsa lui Raducanu Rosetti II, supravegherea lucrarii s-a facut de catre un vechil al sau, de origine polona, si anume, Mokrenschi, lucrare care nu i-a fost pe plac lui Raducanu Rosetti ca nu se realizase conform dorintei sale, fapt pentru care a vrut sa-i faca ulterior unele modificari, dar care nu s-au mai facut Raducanu Rosetti II s-a casatorit cu domnila Aglaia, fiica lui Grigore Ghica Voda. din a doua sa casatorie eu Ana Ghica, nascuta Catargi, si care a murit la 26 de ani, dupa nasterea unui copil care si el a murit si a fost inmormantat la cimitirul central din Chisinau, unde se dusese cu sotul ei la niste mosii din acea parte a Moldovei.

Cu aceasta sotie, a avut doua fete, pe Aglaia, sotia lui Raducanu Rosetti II si pe Natalia, casatorita cu Costica Bals, unicul fiu al celui mai mare boier moldovean, pe vremea aceea, anume Alecu Bals

Asadar, Radu Rusei si C. Bals erau cumnati, iar mama lui C. Bals era si fosta prima sotie a lui Grigore Ghica Voda. Ambele surori erau de o remarcabila frurmusete, iar tabloul Aglaiei Rosetti, pictat de pictorul german Rietschel- care fusese trimis de regele Bavariei, Ludovic 1, penru a picta pe cele mai frumoase doamne si domnite din Moldova - se gaseste si azi in original la un muzeu din Munchen.

In 1853, cand Grigore Ghica a fost alungat de pe tron de rusii taristi, el pleca la Viena, cu fiica sa, Natalian care isi facea studiile la Viena ca si sora sa, Aglaia.

In 1853, Raducanu Rosetti II, cu sotia sa Aglaia, s-a stabilit in satul Pralea, iar in 1854, cand Ghica a revenit pe tron cu ajutorul Austriei, a venit si Raducanu Rosetti II cu sotia la lasi, deoarece era si ministrul de jusiilie al Moldovei.

Pe atunci, lasii erau sub ocupatia austriaca. Printre militarii austrieci, se afla si un locotenent, baron von Stolberg, care era un admirator al domnitei Natalia, cauza care a dat nastere la un duel intre el si C. Bals, la care, Raducanu Rosetti II a fost martor.

Duelul s-a sfarsit tragic prin moartea lui C. Bals.

Datele arata ca, din acest caz, a izbucnit la lasi un mare scandal, dalorita lui Alecu Bals si ca a avut drept urmare, destiuiirea lui Raducanu Roseiti II din functia de ministru al justitiei, fiind trimis in exil. La fel si domnita Natalia a fost trimisa la Manastirea Agapia, iar locotenentul Stolberg a fost expediat in Austria.

De la aceasta data, familia Raducanu Rosetti II, dupa intoarecerea din exil a lui Raducanu Rosetti II, s-a stabilit la Pralea pana in 1858, iar dupa aceasta data, la curtea din Caiuti, careia nu i-a mai facut nici o modificare, pana la moartea lui, in 1872, fiind inmormantat la biserica din satul Caiuti.

Dupa moartea lui Raducanu Rosetti, sotia sa, Aglaia, rnai mica decat el cu 19 ani, s-a recasatorit cu francezul Alaux, fost profesor al copiilor ei si au plecat din Caiuti.

Proprietara a mosiei a ramas fiica ei, Ana Rosetti, casatorita cu generalul Catargi, nepotul regelui Obrenovici al Serbiei.

Din cauza marilor investitii ce s-au facut pentru exploatarea padurii Pralea, care era baza acestei mosii si care nu a dat rezultatele scontate, cat si din faptul ca generalul Catargi era un mare cheltuitor, mosia, ipotecata Creditului Financiar Rural, a trecut in patrimoniul acestei institutii. Generalul Catargi a murit, iar Ana Rosetti Catargi s-a retras la Raducaneni unde a si murit in 1910.

AStfel s-a sfarsit cu familia Rosetti care a abandonat curtea din Caiuti.