Cultura Locala‎ > ‎

Prezentare Locala

    Geografie


Targul Caiuti a fost infiintat sub domnia lui lonita Sturza pe baza unui hrisov, dat de Scarlat Callimachi si reinnoit sub domnia acestuia.

SATUL CAIUTI SE NUMEA POSERCANI

Originea numelui de Caiuti are mai multe expticatii, dar toate converg catre acelasi punct. In acest sat gospodarii cresteau o rasa de cai vestiti, care erau mici de statura dar iuti si puternici. Din aceste variante vom alege una pe care o detinern de la batranii salelor si anume: acest Lascarache Ruset era vestit calaret care poseda cai din aceasta valoroasa rasa moldoveneasca. Se zice ca pe terenul plat al Ratesului se faceau alergari de cai, la care luau parte cei mai buni calareti. La una din aceste intreceri, a participat si o capetenie turceasca, Incjinciab Bei cu ai sai cai arabesti si care locuia la Sascut. La intrecerea aceasta s-au dovedit cei mai iscusiti doi frati din satul Posercani cu caii lor, sau cu cei ai lui Lascarache Ruset. De aici ducandu-se vestea, a ramas de pomina satul Posercanilor cel cu cai iutim de unde si denumirea de Caiuti.

Aceasta rasa de cai valoroasa a fost ingrijita de caiuteni pana in preajma primului macel mondial.Vestea cailor de rasa foarte buna moldoveneasca a dat nastere unui proverb de larga raspandire care suna:"Un cal moldovean si un tanar persan fac buna imparatie".

Targul Caiuti se afla la jumatatea distantei dintre Adjud si Tg.Ocna unde se schimbau caii de posta a diligentelor, cai proveniti din Caiuti. Acest targ pana la primul razboi mondial isi castigase deja o faima deosebita ca ca targ comercial plin de viata cu o mare afluenta ce apartineau de comuna, cat si de cele invecinate sau cele de peste Trotus.

In acest Caiuti, se aflau vreo 10-12 pravalii, cu diverse ramuri comerciale ca: textile, fierarie, bacanie, 2 macelarii, 3 brutarii, o covrigarie, 3 ateliere de croitorie si 2 de cizmarie detinute de evrei comercianti, in afara de un restaurant ce apartinea unui bucurestean, pe nume Nae Dumitrescu, fost cu serviciul la C.F.R. pe aceste meleaguri.

Viata economica era foarte activa pentru acea vreme, unde se castigau bani si destul de semnificativ, mai erau si doi admiratori ai lui Bachus, ce nu faceau parte din randul satenilor, ci din randul evreilor, astfel era Avram Capitanul, cizmar si Strulica, croitor.

Valea Trotusului pana la Onesti, isi are un trecut glorios, majoritatea taranilor din aceste sate fiind razesi, urmasi de ai plaiesilor lui Stefan cel Mare si al voievozilor ce au urmat la tronul Moldovei.

La Borzesti a copilarit Stefan cel Mare, acolo fiind ucis de tatari micul Gheorghe, ramas spanzurat de stejarul pe ale carui radacini s-au ridicat mai tarziu biserica din Borzesti si tot acolo a fost spanzurat fiul hanului tatarasc Mengli Ghirai de catre Stefgan dupa lupta de la Lipnic cand au fost alungati tatarii iar fiul si fratele hanului au fost prizonieri (1469).

Daca privesti de la Adjud catre Valea Trotusului iti apare un fata ochilor Magua Berzuntiului ce separa cele doua Vai:a Trotusului si cea a Tazlaului. Satele din jurul Onestilor ca : Racauti, Bucium, Casin, Manastirea Casin, sunt sate de mocani, urmasi de ai lui Gheorghe Stefan, domnitor al Moldovei (1653 - 1658), care a zidit si manastirea, iar cele ce coboara spre Adjud formand comuna Stefan cel Mare si comuna Caiuti, sunt sate de tarani numiti cojani, iar mai jos de caiuti urmeaza iarasi trei sate de mocani si anume:Balca, Borsani si Cotofanesti. Satul Caiuti, cu denumirea veche de posercani, are o vechime destul de mare pana la primul razboi mondial, se mai gaseau razesi de-ai lui Stefan Voda si anume Ion Costache Durlan si Tachita Durlan care poseau cate o fasie de pamant, incepand dun malul Trotusului intinzandu-se pana departe, in padurea de deasupra satului Caiuti.

La un km mai sus de Targul Caiuti si satul Garbovani se gaseste podul ui Stefan cel Mare construit din piatra, existent si azi dupa unele restaurari efectuate de Salina din Targu-Ocna. Este cel mai vechi pod de piatra construit un Moldova, iar mai sus de Bogdana, se afla Manastirea Bogdana zidita in secolul al XVII-lea.

Inprejmuirile Tg. Caiuti erau incantatoare asa cum il descrie Radu Rosetti in citita lucrare "Amintiri din copilarie" intrucat atat dealurile care covorau pana in lunca Trorusului formau o adevarata gradina de parc natural, avand arbori, copacei, pomi cu diferite fructe, precum se aflau si multe flori de camp din care unele cu parfum patrunzator. Daca te uiti de pe dealul de deasupra podului lui Stefan Voda, pe toata albia Trotusului pana departe spre satele Heltiu si Boistea ai in fara o priveliste incantatoare. Pe acest deal si-au construit medicii militari din misiunea franceza din primul razboi mondial niste casute pentru a fi feriti de tifosul exantematic; medicii francezi lucrau la Spitalul Militar, instalat in cladirea curtii din Caiuti a familiei Rosetti. La acest spital erau adusi militarii raniti pe frontul de la Pralea si Marasti. Au mai existat spitale de campanie si la Onesti, cat si cel de trista amintire de la Cotofanesti, la sase km la sud de Caiuti ce a fost distrus de foc.



SCURT ISTORIC ASUPRA SATELOR SI ASUPRA DENUMIRII COMUNEI CAIUTI PROVENITA DIN POSERCANI


Satul Pralea a tost intemeiat pe Poiana Pralei de catre hatmanul Rosetti I, cu oameni din Valea Susitei si cu unguri ciangai, din imprejurimile Tg. Secuiesc, majoritatea gusati.

Primul locuitor al satului, care deschidea si poarta tarnei, era sateanul Mihai Lungu, cel care avea doua gusi ca doua mingi prin anil 1908 - 1809.

Satul Pralea nu avea scoala, oamenii sau nestiutorii de carte, insa erau foarte cuminti si buni lucratori de padure.

Unicul om, care a invatat singur sa citeasca si sa scrie, era Gh. Dobos, un om deosebit de placut si care era cantaret din vioara.

Satul Moldoveni , care e situat in partea de sus a satului Pralea, e mult mai vechi decat Pralea. Acesta a vea un schit unde mai tarziu pe acelasi loc s-a construit o bisericuta de lemn, avand in jur o livada, mult teren si padure, acaparate de Lascarache Ruset.

Bisericuta a fost construita in 1779 de catre un oarecare Tuluvin Vasile, mazil, si a functional ca manastire, iar dupa acapararea terenului de catre Lascarache Ruset si dupa retragerea calugarilor la schitul Mosinoaia, a servit ca biserica satului un singur calugar, ultimul fiind on anume Virlan. Mai in urma, biserica a fost slujita de catre preotul parohiei Caiuti.

RESEDINTA COMUNEI. SATULUI SI TARGTiLUI CAIUTI

Targul Caiuti a fost infiintat sub domnia lui lonita Sturza pe baza unui hrisov, dat de Scarlat Callimachi si reinnoit sub domnia acestuia.

SATUL CAiUTI SE NUMEA POSERCANI

Originea numelui de Caiuti are mai multe expticatii, dar toate converg catre acelasi punct. In acest sat gospodarii cresteau o rasa de cai vestiti, care erau mici de statura dar iuti si puternici. Din aceste variante vom alege una pe care o detinern de la batranii salelor si anume: acest Lascarache Ruset era vestit calaret care poseda cai din aceasta valoroasa rasa moldoveneasca. Se zice ca pe terenul plat al Ratesului se faceau alergari de cai, la care luau parte cei mai buni calareti. La una din aceste intreceri, a participat si o capetenie turceasca, Incjinciab Bei cu ai sai cai arabesti si care locuia la Sascut. La intrecerea aceasta s-au dovedit cei mai iscusiti doi frati din satul Posercani cu caii lor, sau cu cei ai lui Lascarache Ruset. De aici ducandu-se vestea, a ramas de pomina satul Posercanilor cel cu cai iutim de unde si denumirea de Caiuti. Aceasta rasa de cai valoroasa a fost ingrijita de caiuteni pana in preajma primului macel mondial.Vestea cailor de rasa foarte buna moldoveneasca a dat nastere unui proverb de larga raspandire care suna:"Un cal moldovean si un tanar persan fac buna imparatie".

Targul Caiuti se afla la jumatatea distantei dintre Adjud si Tg.Ocna unde se schimbau caii de posta a diligentelor, cai proveniti din Caiuti. Acest targ pana la primul razboi mondial isi castigase deja o faima deosebita ca ca targ comercial plin de viata cu o mare afluenta ce apartineau de comuna, cat si de cele invecinate sau cele de peste Trotus.

In acest Caiuti, se aflau vreo 10-12 pravalii, cu diverse ramuri comerciale ca: textile, fierarie, bacanie, 2 macelarii, 3 brutarii, o covrigarie, 3 ateliere de croitorie si 2 de cizmarie detinute de evrei comercianti, in afara de un restaurant ce apartinea unui bucurestean, pe nume Nae Dumitrescu, fost cu serviciul la C.F.R. pe aceste meleaguri.

Viata economica era foarte activa pentru acea vreme, unde se castigau bani si destul de semnificativ, mai erau si doi admiratori ai lui Bachus, ce nu faceau parte din randul satenilor, ci din randul evreilor, astfel era Avram Capitanul, cizmar si Strulica, croitor.

Valea Trotusului pana la Onesti, isi are un trecut glorios, majoritatea taranilor din aceste sate fiind razesi, urmasi de ai plaiesilor lui Stefan cel Mare si al voievozilor ce au urmat la tronul Moldovei. La Vorzesti a copilarit Stefan cel Mare, acolo fiind ucis de tatari micul Gheorghe, ramas spanzurat de stejarul pe ale carui radacini s-au ridicat mai tarziu biserica din Borzesti si tot acolo a fost spanzurat fiul hanului tatarasc Mengli Ghirai de catre Stefgan dupa lupta de la Lipnic cand au fost alungati tatarii iar fiul si fratele hanului au fost prizonieri (1469).